Staple It Together

…and call it bad weather, zice cantecul.

Stiti vorba aia: “cand viata iti ofera lamai, fa-ti o limonada”? Dar pe aia cu “atunci cand schimbi modul in care privesti lucrurile, lucrurile pe care le privesti se schimba” (in paranteza fie zis, ultimul citat ii apartine lui Wayne Dyer si e chiar tare)? Dar astea-s citatele si povestile altora, asa ca va voi spune ceva ce rezoneaza mai mult cu mine:

Il stie cineva pe tipul asta?

 

 

Mno, probabil nu. Tipul din imagine e Jack Johnson, fiul lui Jeff Johnson, un foarte cunoscut surfer din Hawaii. La fel ca si tatal sau, Jack incepuse surfingul la varsta de 5 ani (cam de cand incep copiii romani sa injure!) si, la 17 ani, a devenit cel mai tanar participant in finala concursului Pipeline Masters (un fel de finala Cupei Mondiale la fotbal). Asta a fost si ultima reusita in domeniul sportive, pentru ca, la putin timp dupa,p(are-se ca in cadrul acelui concurs) a suferit un accident de surfing, izbindu-se de recif. A ramas fara dintii din fata si a avut nevoie de…150 de copci, asta trecand peste faptul ca a fost foarte aproape sa se inece.

Deloc distractiv sa-ti inchei cariera asa. In timpul unei foarte lungi recuperari, tipul a inceput sa-si aprofundeze interesul pentru chitara si compozitie muzicala si si-a amintit ca are si o diploma universitara (e, licentiat, cum zicem noi) in domeniul filmului.

Asa a inceput sa si scrie muzica…pentru filmele (despre surfing, desigur!) pe care s-a gandit sa le produca. Filmele n-au rupt gura targului, insa muzica a inceput sa placa. Acorduri dragute, o voce foarte soft (posesorii de testosteron in exces il clasifica in “muzica de fete”), armonii discrete si simple… Din 2001 pana acum, au fost 6 albume care s-au vandut in peste 20 de milioane de exemplare, a fost nominalizat de doua ori la premiile Grammy  si de trei ori la cele Brit, iar la ultimele a si castigat o data. E cel mai cunoscut si de succes cantaret Hawaian. Nu-i rau pentru un baiat care a cazut de pe placa de surf si a dat cu capul de o piatra, nu?

Intr-un interviu, spunea ca una dintre marile probleme ale tinerilor din Hawaii o reprezinta drogurile, iar scolile de surf sunt cele care limiteaza consumul – nu poti sa fii drogat si calare pe un val de 10 metri (sau poate e posibil, dar doar o singura dataJ). Probabil nu i-ar fi fost greu nici lui sa se apuce de asta dupa ce cariera lui de surfer s-a incheiat abrupt. Calea aleasa a fost un pic altfel.

Filmele ne arata ca marile schimbari in bine vin ca urmare a unor evenimente cu adevarat cataclismice (personajului principal i se amputeaza picioarele si decide sa alege la maraton cu proteze, ii mor parintii in accident aviatic si se face pilot etc). Dar aia merge in filme.

Un citat interesant spune “suferinta si mantuirea sunt intotdeauna personale”. Depinde de fiecare sa gaseasca metoda prin care poate transforma una in cealalta (iar alegerile te pot face sa te duci in ambele directii). Ideea e ca, in orice suferinta e posibil sa gasiti o oportunitate imediat dupa colt – una la care nu te-ai fi gandit daca n-ai fi ajuns cu capul plecat pentru ca apoi sa ai motive sa ridici privirea…si sa o gasesti. Priviti mai mult dupa oportunitati de a schimba lucrurile rele in bine si ganditi-va mai des la “cum imi face bine situatia asta rea”. S-ar putea sa fie un mod sanatos de a privi lucrurile. Si, daca nu va decideti sa va faceti staruri pop si sa ajungeti vedete in toata lumea, s-ar putea sa fie totusi suficient pentru macar o persoana: fiecare dintre voi!

Va las cu cateva melodii de la Jack Johnson si va urez o seara faina

 

Sitting, Waiting, Wishing:

Better Together:

Staple It Together:

Pictures Of People Taking Pictures:

Cocoon:

 

Si un interviu dragut: http://www.dailymail.co.uk/home/moslive/article-1046769/How-Jack-Johnson-surfed-way-bank.html

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *