Fierbinte!

Motto:
“Poate mergem chiar acum afara sa privim cum ne imbratiseaza orasul, cu vapoare, cu autobuze si arbori. Cu respiratie si voci si sange. Cu zi si noapte. Cu oameni si eu si noi impreuna. Poate”

Scris in stilul flamandei Annelies Verbeke. Scriitura ei e densa si directa, e tensiunea orasului, cea care ti se strecoara sub piele si care devine tu fara sa-ti dai seama. E ceea ce traim, doar ca ipocrizia noastra ne alina durerile constiintei. Cati dintre noi, cu sau fara cineva alaturi, ne culcam si ne trezim singuri?

Fierbinte. Domneasca isi valureste asfaltul sub cauciucurile rarelor semne de viata urbana, maxi-taxi-urile. “Coboara cineva la Modern?” e, treptat, inlocuit de impersonalul “urmeaza statia magazin Modern”. Peste drum, cascadele artificiale ale parcului Eminescu isi vegheaza putinii batrani pe care caldura i-a gonit pe banci. Treci in goana pe langa statia de la Universitate, ca mereu. Anunti distrat “la Viata Libera, o statie”. Cobori. O gramada de alei, o gramada de variante. Toate duc in acelasi loc. Transpiri din fiece por, in timp ce restul trec pe langatine fara sa simta caldura. Galatean de import. Din Iasi, orasul fara studenti, fara viata, fara orizont.
Pustietatea de pe Domneasca de la ora pranzului iti aduce aminte de pustietatea copoului, oricand, dupa ce se ia
vacanta. El Divino isi cheama ca un magnet favoritii. Soarele isiĀ  sufla cea din urma dogoare asupra orasului.
Ocolesti pe Culturii, apoi gasesti fast food-ul de pe Balcescu. Hot Dog-ul si amareala berii te vor face sa adormi,
purtat de amintiri de demult.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *