Taking Chances

Stiti sentimentul ala pe care il ai atunci cand vezi ceva si ai vrea sa actionezi, insa instinctul ala prost te face sa treci pe langa? E un “ce-ar fi fost daca..” crunt si ireversibil, pe care l-am avut cu totii in cele mai diverse momente, un “ar fi trebuit sa..” mereu nerostit, simtit uneori doar cateva secunde, suficient insa cat sa realizezi ca ai fi putut schimba ceva, fie chiar si ceva minor.

Au trecut mai bine de doua luni de cand am avut un moment de genul asta si tot rationamentul mi-a fulgerat prin minte. Toata nehotararea si toate dubiile. Si am decis sa nu trec pe langa. Ei, da, asta-i marea schimbare, de atunci am o pisica:

Pisica

Stiu, unele schimbari sunt mari, altele sunt mici. Unele ne aleg pe noi, pe altele le alegem noi, pe langa majoritatea trecem prea blazati sau prea fricosi pentru a ne apropia. Acestea sunt cele care ne tin treji noaptea, gandindu-ne daca am actionat bine si la “ce-ar fi fost daca…”. Va zic eu: avem o singura optiune, pe care o putem exercita o singura data, un singur unghi si o singura sansa pentru fiecare lucru. Cele pe care le neglijam se vor intoarce si ne vor chinui noptile, acum si mai tarziu. Mie-mi ramane doar sa va urez la cat mai multe nopti linistite.

P.S. I-am pus, probabil, cel mai putin original nume cu putinta: Pisic. Poate o va ajuta la constientizarea sinelui, la care care, zice-se, animalele stau destul de prost.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *